Cei care ma urmaresc pe Twitter (cont privat, sorry) probabil ca au vazut cand am scris ca fac un review la un album si poate unii sa intrebau despre ce e vorba. Ei bine, cu ceva ajutor din partea lui Dragos Olea, fara vreun scop anume am realizat un nou review la albumul Loredanei- Sundance si a iesit atat de frumos (repet, cu ceva ajutor) ceva foarte frumos, zic eu.Va invit sa il cititi si voi.

Dupa o cariera de peste 20 de ani, legendara Loredana revine pe piata cu cel de al 17-lea album, intitulat Sundance. Multi critici dar si fani spun ca este cel mai bun dintre toate si marcheaza o revenire in forta a divei in mainstream, dupa ce pe ultimele doua albume Made in Romanie si Tzuki a experimentat mai mult sau mai putin evident cu sounduri de inspiratie gipsy, lucru care a deranjat o parte dintre ascultatori. Cert este ca Sundance e primul album inregistrat de Loredana in limba engleza (cu mici pasaje in romana la Sundance si Bella Sera) chiar in New York.

Albumul are in total 13 track-uri, pastrand in general o directie electro-pop. Melodia care da si numele albumului este clar o piesa tipica de vara, care ar ajunge in fruntea clasamentelor cat ai clipi, datorita sound-ului fresh si catchy. Iar Loredana suna de-a dreptul psihedelic si exotic distribuind raze de soare in romana pe refrenul track-ului Sundance.

Probabil multi ar putea fi tentati sa puna aceeasi eticheta si piesei Dance or die insa nu este neaparat o piesa atat de vara; mai degraba este un all-year hit, un manifest futurist pentru dans care are toate elementele necesare de la refren la sound pentru a te face sa dansezi fie ca e luna decembrie si te pregatesti de Craciun fie luna mai cand iti planifici concediul.

Girl of your dreams ma duce cu gandul la o Lori adolescenta zglobie pentru ca suna ca un soundtrack perfect pentru un episod din Powerpuff Girls, iar  Limerence – piesa care anuntase inca din vara lui 2008 venirea acestui album, atunci cand a fost cantata prima oara la o emisiune TV – este o un electro-funk produs impecabil si cantat in forta. Daca Loredana ii va face videoclip se anunta o senzatie in cluburi si topuri.

Like a rockstar beneficiaza de un video extravagant filmat la Paris in stilul anilor ’60 si care eludand inteligent asteptarile tuturor pentru ceva vizual mai in forta si mai rock, functioneaza perfect cu povestea cantecului. Children of the corn are parca prea multe pasaje rap, vocea Loredanei fiind prezenta doar in refren aducand un miros de Lumea e a mea, colaborarea de acum cativa ani buni cu BUG Mafia.
Pleading vine cu un text superb si cu un adevarat boom in refrenul adictiv despre incercarea de a evada dintr-o poveste de dragoste damnata, iar Midnight affair este genul de melodie care iti sugereaza automat un scenariu de clip (maybe it’s just me) cu o Loredana misterioasa intr-un cadru nocturn si cu un chef de midnight affair (poate si pentru ca inspiratia pentru acest cantec a fost aclamatul film Eyes Wide Shut al lui Stanley Kubrick si controversatele scene de dragoste a carei protagonista era Nicole Kidman). La fel de cinematic suna si Bella Sera. Urmatoarea melodie despre care am sa va spun e Mais uma caipirihnia (Lost in Trancoso) care a suferit o mica cosmetizare pentru a se adapta sound-ului de pe acest album, fiind inclus si pe Tzuki intr-o alta varianta dar cu aceleasi versuri;

Crazy Rose aduce un aer de brazilian_funk-meets-western_party, iar Y.O.U suna insinuant, ingenuu, hot si antemic in acelasi timp si iti induce un flux de energie happy; Soul frequency este demential: textul Loredanei despre povestea de iubire dintre doi roboti este o metafora memorabila pentru ideea de abandonare intr-o relatie noua si pentru cantecul ce suna spatial si dramatic; cea mai electro piesa de pe album.

Sundance merita sa fie in casa oricarui colectionar de muzica buna, fiind dupa mine chiar albumul anului. Merita ascultate in mod special: Dance or die, Midnight affair, Pleading, Soul frequency, YOU si Limerence.